In catunul hunedorean Bai se practica, an de an, un obicei unic in lume: ?Noaptea lupilor? sau ?Craciunul fiarelor?, cind un purcel sau un berbec e aruncat intr-o grota, ca sacrificiu pentru fiarele salbatice.

Obiceiuri stravechi in ?Noaptea lupilor?, intr-un catun hunedorean

In catunul hunedorean Bai se practica, an de an, un obicei unic in lume: ?Noaptea lupilor? sau ?Craciunul fiarelor?, cind un purcel sau un berbec e aruncat intr-o grota, ca sacrificiu pentru fiarele salbatice. In duminica dinaintea Craciunului, inainte de a se lumina de ziua, flacaul ?neinceput? (un fecior care are in jur de 16 ani) trebuie sa aleaga pe intuneric o masca rituala. Mastile sint confectionate de fecioarele din sat si reprezinta duhuri ale padurii. Principalul personaj este lupul, a carui bunavointa trebuie ?cumparata? printr-un ritual. Cu masca pe chip, flacaul devine pentru tot restul zilei ?virva?, personificarea lupului, personaj perceput mai degraba pozitiv, ca ocrotitor al padurii si vinatului. Lupul este considerat, in zona Apusenilor, drept regele animalelor. Gheorghe Costina, unul dintre inteleptii satului, in virsta de 92 de ani, povesteste ca lupul este singura vietuitoare care are drept de viata si de moarte asupra tuturor celorlalte, inclusiv a omului. Obiceiul spune ca ?Virva lupilor? trebuie sa plece prin sat o data cu rasaritul soarelui, insotit de ceata de flacai. In calea lor nu trebuie sa iasa nici o femeie, altfel tot anul vor fi bintuite de lupi. De ?Craciunul fiarelor?, femeile se ascund in case si nu se arata nici macar la fereastra. Barbatii, in schimb, trebuie sa primeasca ?virva? in curte, omenindu-l cu tuica fiarta si friptura de porc sau oaie. Singurul din ceata care are voie sa manince carne, fiind inca post, este ?virva?.

Virva, spalat pe cap de o fecioara

Pe masura ce inainteaza in sat, ceata se mareste tot mai mul