Desi a "imbracat" o multitudine de ritualuri si credinte populare pagane, Craciunul este, in primul rand, o sarbatoare crestina. Credinciosii romani asteapta si ei cu infrigurare Ajunul si Nasterea Domnului, care inseamna, pe de o parte, sfarsitul asprei perioade de post si purificare si, pe de alta parte, inceputul marilor Sarbatori de sfarsit de an, marcate de schimbarea anului si incheiate cu Boboteaza.
Biserica Ortodoxa, in Iasi ca pretutindeni in Romania, marcheaza Craciunul printr-o serie de slujbe de pregatire pe 23 si pe 24 decembrie, numite "Ceasurile Imparatesti", si printr-o serie de cantari liturgice specifice in cele trei zile ale Craciunului: 25 decembrie - Nasterea Domnului, 26 decembrie - Soborul Maicii Domnului si 27 decembrie - Sfantul Stefan. Preotii ortodocsi fac, in aceasta perioada, vizite pastorale credinciosilor din parohia lor, anuntand venirea lui Hristos, ducand icoanele, cantand Troparul Craciunului si binecuvantand casele enoriasilor. "Asa cum Iisus vine maine in lume, dupa o lunga asteptare, la fel si preotii ortodocsi vin pe la casele credinciosilor, anuntand Nasterea Mantuitorului nostru", a spus preotul Nicolae Dascalu.
In aceeasi perioada, credinciosii ortodocsi merg la biserica pentru a se spovedi, intrand astfel intr-un nou ciclu sacru cu sufletul curat. Cu daruri stranse de la enoriasii milostivi, preotii ortodocsi merg pe la casele credinciosilor mai nevoiasi sau bolnavi, ajutandu-i sa-si petreaca cum se cuvine Sarbatorile. In cele mai multe dintre bisericile ortodoxe s-a incetatenit obiceiul de a pune si cate un mic bradut, asimilat la nivel simbolic cu Pomul Vietii si cu Axis Mundi, realizand astfel legatura dintre Cer si Pamant.
Obiceiul colindelor, reprezentativ pentru aceasta perioada, este unul dintre elementele care leaga diversele culte apartinand crestinismului. Altele, nu putine, sunt elementele