Janine CHASSEGUET-SMIRGEL
Psihanaliza artei si a creativitatii
Traducere de Georgeta Mitrea, Editura Trei, Bucuresti, 2002, 218 p., f.p.
Un orizont si citeva repere
In Franta si in Statele Unite, cele doua superputeri in materie de psihanaliza de dupa cel de-al doilea razboi mondial, cercetarea de profil a fost orientata si spre domenii care nu aveau, cel putin aparent, mare legatura cu activitatea clinic-terapeutica. In America, un Bruno Bettelheim, un Ernst Kris sau un Heintz Hartmann, in Franta o Sarah Kofman, un Guy Rosolato, un Dominique Fernandez sau un Jean Bellemin-Noël s-au manifestat cu predilectie, spectaculozitate si rigoare in a interpreta psihanalitic fenomene situate in afara cimpului terapeutic traditional. Janine Chasseguet-Smirgel se inscrie in rindul hermeneutilor francezi interesati de aflarea zonelor de umbra ce determina textura unui destin de creator si configuratia unei opere artistice. Cartea la care voi face referire, aparuta initial in 1971, la celebra Editura Payot, extrem de prolifica prin anii ’70-’80 in a publica psihanaliza, etnopsihiatrie si antropologie culturala, este un titlu care probeaza cu fidelitate anvergura de teoreticiana a autoarei – un nume prestigios al elitei analitice franceze.
Anatomia unei carti + o disputa de termeni
Volumul Psihanaliza artei si a creativitatii, talmacit cu eleganta de Georgeta Mitrea, i se infatiseaza cititorului roman ca o structura neomogena, fiind, la limita, o culegere de eseuri, studii si conferinte de psihanaliza extrateritoriala publicate sau rostite cu diferite prilejuri de Janine Chasseguet-Smirgel. Segmentele ce compun opul citat sint fie elaborari teoretice si conceptuale, fie aplicatii ale instrumentului psihanalitic asupra unor opere de arta apartinind unor orizonturi diferite, cum sint, de pilda, literatura si cinem
