Isabel ALLENDE
Fiica norocului
Traducere de Cornelia Radulescu, Editura Humanitas, Bucuresti, 2002, 344 p., f.p.
Isabel ALLENDE
La casa de los espíritus
Plaza y Janés Editores,
Barcelona, 2000,
453 p., f.p.
Boom-ul, sinonim in general cu promovarea agresiva a autorilor (cu precadere prozatori) din America de Sud de catre editurile spaniole, care le-a asigurat acestor scriitori recunoasterea europeana, e situat in general in deceniul sapte; desi exista cercetari care-i plaseaza originile in anii ’30-’40, toti sint de acord ca schimbarile aduse in Europa de incheierea celui de-al doilea razboi mondial au fost determinante. Boom-ul isi datoreaza practic aparitia unui catalan si editurii sale barceloneze, Seix Barral, care in 1958 instituia un premiu pentru roman in limba spaniola – premiul Biblioteca Breve, pe linga colectia cu acelasi nume. Din 1958 pina in 1972, cind premiul a fost suspendat pentru a fi reluat abia in 1999, printre cistigatori s-au numarat Mario Vargas Llosa, pentru La ciudad y los perros, Guillermo Cabrera Infante, pentru Tres tigres tristres, si Carlos Fuentes, pentru Cambio de piel.
Hranindu-se din prestigiul generatiei „celor patru mari“ (Vargas Llosa, Fuentes, García Márquez, Cortázar), post-boom-ul e indatorat in egala masura globalizarii si Statelor Unite; pentru acesti scriitori, centrul de greutate nu mai e Parisul sau Madridul, ci New York-ul, iar principalele influente pe care le resimt nu mai vin de pe batrinul continent, sint nord-americane. Asa s-a intimplat, de exemplu, cu doua dintre cele mai apreciate nume ale generatiei ’70, argentinianul Manuel Puig (Tradarea Ritei Hayworth, The Buenos Aires Affair) si chiliana Isabel Allende (Casa spiritelor, Povestirile Evei Luna, Fiica norocului, Portret in sepia, Paula), asupra carora experienta americana si-a pu
