Prea putini timisoreni stiu cum arata zona de margine a Freidorf-ului sau zona Garii de Sud. Au vazut, poate, din tren, imagini dintr-o lume care nu are absolut nimic în comun cu partea centrala a orasului. O lume în care parca totul se descompune, în care oameni si câini traiesc laolalta, în cocioabe încropite din nailoane si bucati de tabla, însirate de-a lungul conductelor de apa calda. Un paradis pentru boschetarii care dorm în vagoanele de marfa uitate de ani pe linii moarte. O tara a fagaduintei si pentru “cautatorii de comori” - cei care, de ani de zile, traiesc furând ce se mai poate din ramasitele trenurilor de marfa care, de când marii colosi industriali ai orasului au dat faliment, au fost lasate de izbeliste. S-au demontat pe rând piesele, usile, bucati din pereti. Când nu a mai ramas din fostele garnituri decât un schelet, hotii s-au reprofilat pe circuitele telefonice ale Regionalei C.F. Timisoara. S-ar putea ca din unele vagoane de marfa care figureaza în scriptele Regionalei C.F. Timisoara sa nu mai existe în realitate nici macar o roata... “Termitele” C.F.R.

Nu prea exista triaj de gara din tara care sa nu aiba un cimitir de vagoane. Trase deoparte, pe linii moarte, sunt garnituri fara geamuri, fara usi, cu licheni crescuti pe banchete. În zona Garii Timisoara Sud exista zeci de astfel de vagoane, ramase din vremurile bune ale Solventului si Comtim-ului. Cum nu mai avea ce sa transporte cu ele, Regionala le-a pus deoparte într-o asa-zisa conservare. Sunt vagoane care au ramas de 12 ani în acelasi loc, fara sa fie miscate. Majoritatea faceau parte din garnituri care, înainte de ‘89, se duceau afara cu marfa pentru export sau duceau materie prima la mastodonti industriali din care a mai ramas doar amintirea. Propunerea de casare a vagoanelor respective a venit mult prea târziu. Hotii au pus ochii pe ele înca din 1993 - 1994. Primele vizate au fo