libertatea de expresie şi imaginea României "Este ridicol ca cineva să susţină că în România anului 2003 libertatea de exprimare este o problemă." Această frază face parte din răspunsul oferit de guvern discursului în care George Soros se arăta îngrijorat de situaţia democraţiei din România (intervenţia făcută în cadrul Consiliului OSCE era întitulată "Restricţionarea drepturilor: politică de stat în România?"). Deşi guvernul nu vrea să vadă, libertatea presei începe să devină o problemă externă pentru România şi intervenţia premierului la Ştirile PRO TV împotriva arestării lui Andrei Gheorghe poate fi interpretată în această cheie. Săptămîna trecută, două evenimente distincte au alertat organizaţiile îngrijorate de libertatea de expresie. Cazul Rodica Culcer este clar: un radio privat urmăreşte interese comerciale supunînd politica editorială acestor interese. Din păcate, analizînd structura patronatului media din România, această situaţie pare a fi mai degrabă regula decît excepţia. La Europa FM a existat însă o echipă cu experienţă în presa serioasă care a ştiut unde şi ce să spună pentru a se face auzită. Cazul lui Andrei Gheorghe este mai încurcat. Fapt este că el a recunoscut public o infracţiune. Dar dacă singura persoană arestată în România pentru posesie de marijuana este un ziarist care tocmai făcuse haz de politicile guvernului (cornul şi laptele), suspiciunile în legătură cu o justiţie supusă politicului păreau a se confirma. Excepţională în această afacere a fost apariţia şefului guvernului, în aceeaşi seară, la Ştirile PRO TV unde, spre sfîrşitul interviului, a condamnat vehement acţiunea procuraturii. Adrian Năstase era nervos şi iritat, scos din sărite de sistemul pe care îl patronează, numind fără menajamente arestarea "o gafă enormă" şi "un joc absolut stupid". Fraza cheie spusă atunci este: "sînt atîtea lucruri, din păcate, care se fac cu p