„Aderent la „falanga“ critico-teoretica a optzecismului

Provincia este in general mai reticenta la schimbari. Cum supravietuieste un pasionat de hermeneutica si de cele mai noi teorii literare intr-un mediu conservator?

Cu suficienta relaxare. Pentru ca intuiesc o doza de ingrijorare in intrebarea dumneavoastra, ma grabesc sa precizez ca nu ma consider in nici un fel „marginalizat“, „atipic“ etc. Cred, mai degraba, ca ma plasez, din punctul de vedere strict al raporturilor cu lumea exterioara, ca atitia altii, undeva pe la mijlocul liniei care uneste comunicativitatea debordant-boema, excesiva, opulenta a scriitorului roman de retragerea lui in cochilie. Pe de alta parte, Craiova fiind un spatiu care predispune, intr-adevar, la tot soiul de exercitii de detasare, sint destule lucruri pe care nu le agreez, avind, intre altele, o foarte mica priza la riturile scriitoricesti aborigene, la „manifestatiunile“ locale, la acele „intilniri“ unde se spun cu multa convingere aberatii dintre cele mai simpatice. In schimb, sint prieten cu multi scriitori tineri, unii dintre ei foarte talentati, care contureaza adevarata fata creativa a orasului.

Cum pozitionati propria dumneavoastra activitate in cadrul acestei realitati culturale?

Imi place sa cred ca in mai multe feluri, intr-o posibila exemplificare a spumoasei „identitati plurale“ practico-teoretizata de Sorin Alexandrescu. Una dintre intentiile mele a fost aceea ca, in publicatiile culturale din Craiova pe care le-am coordonat sau la care am colaborat, sa dinamizez tocmai perceptia noutatilor, a „reformelor“ conceptuale, sa surprindem cit mai multe dintre temele „fierbinti“ ale actualitatii. Proiectele de acum imi lasa mai putin timp pentru implicarea directa in activitati jurnalistice, insa sint de parere ca ceea ce trebuia demonstrat in aceasta privinta a fost demonstrat