- Martie a devenit in mod traditional Luna Francofoniei in lume.
Institutul Francez a decis ca pentru acest an sa renunte la clasicele recitaluri de poezie si sa celebreze francofonia printr-un Festival de Teatru de Limba Franceza. Cele cincisprezece spectacole au adus alaturi actori amatori romani, moldoveni, marocani, francezi, belgieni, canadieni, dar si artisti experimentati, profesionisti, celebre capete de afis ca Oana Pellea, Radu Beligan, Ion Lucian sau Victoria Cocias.
Festivalul a avut si o sectiune off in care trupe de liceeni sau studenti si-au prezentat productiile pe texte de Molière, Victor Hugo, Jean Cocteau, Matei Visniec. Lucru rar, fiecare trupa s-a dovedit interesata sa asiste la productiile concurente. Spectacolele off s-au jucat la Casandra, desigur pentru a atrage publicul tinar, dar si pentru a demonstra, in intentia organizatorilor, un fapt evident: cultura franceza nu este elitista, prafuita, ci una dinamica.
Usor de imaginat ca, datorita numarului mare de trupe, actori si regizori, diversitatea de stiluri iese in afara oricarei discutii, fie ca se refera la tot festivalul, fie ca este prezenta intr-un singur spectacol. Cel mai bun exemplu pentru acest al doilea caz este productia prezentata de Compagnie des Minuits pe textul lui Molière, Georges Dandin. Spectacolul este puternic influentat atit de maniera de la Théatre du Soleil al Adranei Mnouchkine, cit si de stilul de joc si de conventiile teatrale ale Operei din Pekin. Viziunea scenica a acestui Georges Dandin se fundamenteaza pe elemente coregrafice din teatrul japonez si indian. Vizualul fiind miza spectacolului, fireste, costumele ocupa un loc important: compuse din uriase evantaie si pelerine, ele se transforma pe tot parcursul montarii. Costumele sint cusute chiar de mina actorilor, fara sa foloseasca vreo schita prestabilita. Cu adevarat spectaculoase sin