Dupa o perioada de acumulare, cand presedintele Iliescu izbutise sa ne convinga tot mai mult de noua sa fata “perestroikista”, cu “za fait aghenst corapsian”, “za privatizeisan” si “za capitalizeisan”, am avut senzatia, la inceputul saptamanii trecute, ca ceasurile romanilor, fie ele proletarele si sovieticele Pabieda de pensionar, sau Rolex-urile baronilor, se intorc in timp cu aproximativ 20 de ani. “Nimeni din afara nu are voie sa se amestece in treburile noastre interne”, e o fraza magistrala, pe care o puteai auzi repetata de zeci de ori la orice plenara C.C., starnind ropote de aplauze. Ghinionul a facut sa o auzim din nou, intr-o gura oficiala, in anul 2003. Sigur, reactiile din presa nu au intarziat. “Presedintele si-a dat anticoruptia pe fata - Iliescu il ataca pe Guest”, citim in Evenimentul Zilei de marti. Sigur, mania prezidentiala e partial justificata. Adica, atata mai avem si noi - coruptia - si pe asta vor sa ne-o ia americanii? * Dezmintirea de rigoare, care are rolul de a drege oficial busuiocul e analizata miercuri, tot in Evenimentul Zilei, in editorialul “Declaratia si contradeclaratia lui Ion Iliescu”. E, fireste, din nou, vina presei, ca s-a grabit sa interpreteze gresit “un interviu foarte echilibrat”. Parca mai auzisem acest lucru atunci cand pe Amarie, jupanul P.N.A.-ului, il luase gura pe dinainte, vorbind despre coruptii din actuala guvernare. Pacatul presei sa fie! Vorba lui Cornel Nistorescu : “Iar am pagubit tara de care aveti grija ca de ochelari”. * Nimeni nu banuia in urma cu vreo cateva luni ce mare lucru e sa fii ruda saraca a unui senator bogat. “Incompatibilii vor sa-si transfere afacerile mamelor, soacrelor si copiilor” - titlu pe prima pagina a Adevarului de miercuri. Si uite asa ajunge un tanc de opt ani “nasul” unui ditamai sereleul evazionist, mostenind “jucariile” unchiului deputat. * Cum lumea tocmai se intreba unde o fi v