Pe data de 10 mai 1933, in toate centrele universitare din Germania nazista au fost arse cartile unor autori considerati adversari politici sau „daunatori“ culturii oficiale si ideologiei naziste. Cu prilejul unei ceremonii de comemorare a acestui trist eveniment – organizate la Academia de Arte din Berlin –, presedintele Republicii Federale Germania, Johannes Rau, a atras atentia asupra pericolului repetarii unor atrocitati similare, condamnind, in acelasi timp, barbaria nazista. Citind surse ale PEN Club-ului, Rau a amintit de faptul ca anul trecut au fost semnalate 1153 de cazuri in care scriitori au fost arestati, persecutati, executati sau obligati sa plece in exil. Din pricina aceasta, a spus Rau, trebuie facut totul ca Declaratia Universala a Drepturilor Omului (adoptata in 1948 de ONU) sa fie respectata.

Atit arderea publica a cartilor in anul 1933, cit si exodul scriitorilor care a urmat, a spus presedintele Rau in cursul ceremoniei care s-a desfasurat sub motto-ul „Literatura pe rug, spiritul in foc“, au reprezentat o catastrofa pentru societatea germana. Repercusiunile se resimt, pe alocuri, pina in ziua de astazi.

Artistul plastic Micha Ullmann a creat la Berlin un monument care simbolizeaza tocmai aceasta imensa pierdere suferita de cultura germana in urma cu 70 de ani. In Piata Operei din Berlin – care astazi poarta numele social-democratului August Bebel –, unde pe data de 10 mai 1933 s-a desfasurat spectacolul macabru al arderii cartilor, se afla acum un memorial subteran, acoperit cu o placa de sticla. In adincime, intr-o incapere alba, se vad rafturi goale, simbolizind bibliotecile distruse de studentii si profesorii simpatizanti ai regimului hitlerist.

Actiunea arderii cartilor a fost initiata de universitari, si nu, precum s-a sustinut in diferite scrieri, de catre ministrul propagandei, Goebbels. Indiferenta popula