Volumul "Clasificarea Ocupatiilor din Romania", editat de Ministerul Muncii, contine meserii de care, probabil, nu vom auzi niciodata "Marangoz calatachelagiu calificat imi ofer serviciile". Sau "Cautam corhanitor sau ciontolitor. Oferim salarizare avantajoasa". Asemenea anunturi nu le veti gasi la rubrica de "Angajari" din ziare sau la bursa locurilor de munca. Dar ce ati face daca le-ati citi lipite pe copacii din jurul blocului sau pe stilpii de telegraf din apropierea locuintei? Majoritatea ati fugi sa puneti mina pe DEX pentru a vedea ce explicatie este oferita aici pentru asemenea cuvinte rare. La litera "M" veti cauta fara nici o sansa de reusita cuvintul "marangoz calatachelagiu". Denumirea poate fi gasita numai in "Clasificarea Ocupatiilor din Romania" (COR), carte editata de Ministerul Muncii, alaturi de tot felul de meserii cu denumiri ciudate. Cele mai multe denumiri ciudate de meserii se intilnesc in domeniul cultelor, unde, in jurul clerului, foiesc "hahami", "chevrasamesi", ori "majghiani", toti insarcinati cu pastrarea traditiilor bisericesti. Corhanitorul, mai rar decit capra neagra Dar multe dintre meseriile prezentate in "Clasificarea Ocupatiilor din Romania" (COR) sint considerate ca fiind pe cale de disparitie. "Baiesul", acea persoana care te ajuta la imbaiat, la "Baia comunala", si care iti aducea prosoapele sau alte obiecte, mai dainuie doar in memoria celor de virsta a treia. De asemenea. "ciontolitorii" au fost de curind asimilati transatorilor de carne, dezosatorilor sau lucratorilor din abatoare, astazi nemaivorbindu-se despre o astfel de meserie. In traditia meseriasilor din prelucrarea lemnului insa, "corhanitorul" era cel ce se ocupa cu restaurarea lucrarilor valoroase. Fiecare obiect vechi din lemn trecea prin mina corhanitorului si isi recapata stralucirea initiala. In zilele noastre, lemnul este din ce in ce mai mult inlocuit cu plas