Jocul hazardului e cunoscut pe teritoriul Romaniei din vremuri imemoriale, spun istoricii. Ei spun ca prima forma de tragere la sorti a unui castigator era practicata chiar de daci. La vremea respectiva, ,,marele premiu,, consta intr-o calatorie spre lumea cealalta. De la daci incoace, ceea ce azi este cunoscut sub numele de Loterie a imbracat mai multe forme. Jocul hazardului e cunoscut pe teritoriul Romaniei din vremuri imemoriale, spun istoricii. Ei spun ca prima forma de tragere la sorti a unui castigator era practicata chiar de daci. La vremea respectiva, ,,marele premiu,, consta intr-o calatorie spre lumea cealalta. De la daci incoace, ceea ce azi este cunoscut sub numele de Loterie a imbracat mai multe forme.
In interpretarea istoricilor, prima forma de joc de noroc pe teritoriul Romaniei au incercat-o, pe pielea lor, chiar dacii. Cei mai buni dintre ei participau la un fel de loterie a mortii. Un grup de persoane reprezentative pentru elita societatii din acea vreme participa la un soi de tragere la sorti, in urma careia se desemna un singur castigator.
Oricat ar parea de ciudat, nu exista nici o recompensa materiala, ,,fericitul,, castigator obtinand doar foloase spirituale. Mai precis, cel care tragea ,,biletul castigator,, era aruncat in sulite pentru a duce mesaje la Zamolxe, divinitatea suprema, devenind astfel nemuritor. La daci, acest lucru reprezenta castigul suprem.
In secolul 19 se castigau bijuterii si pamanturi
,,Daca murea imediat, dacul castigator era considerat acceptat in lumea cealalta, iar comunitatea era asigurata ca mesajul a fost primit de catre divinitate,,, se mentioneaza in ,,Loteria Nationala din Romania - O istorie ilustrata,,. Aceasta loterie practicata de daci a incetat dupa cucerirea romana.
Evul Mediu a avut si el ,,loteriile,, lui: cele neoficiale, ale taranilor romani. In comunitatile rurale