Guvernul slovac a respins Legea statutului si a declarat ca, in pofida modificarilor adoptate luni de Parlamentul ungar, acest document nu se conformeaza pozitiei slovace. Guvernul slovac a emis o declaratie prin care cere Ungariei sa nu aplice prevederile Legii statutului etnicilor maghiari din Slovacia si sa nu ia decizii unilaterale care sa oblige autoritatile de la Bratislava sa adopte masuri represive pentru a preveni aplicarea legii ungare pe teritoriul slovac. Declaratia a fost votata de majoritatea membrilor guvernului slovac, cu exceptia celor din Partidul Coalitiei Ungare din Slovacia, dupa ce premierul Mikulas Dzurinda afirmase ca "efectele extrateritoriale rezultate din aplicarea legii ungare sunt inacceptabile".
In noua sa forma, Legea statutului mentine o serie de avantaje sociale pentru maghiarii din afara granitelor Ungariei, fiind vizati in special cei din Romania si Slovacia. Ea nu mai contine insa un pasaj controversat care aparea initial in preambul si care facea referire la "o natiune ungara unita" careia sa-i apartina toti maghiarii din regiune.
Intrata in vigoare la 1 ianuarie 2002, legea a fost puternic criticata de tarile vecine Ungariei, unde traiesc circa 3,5 milioane de etnici maghiari, dar si de Uniunea Europeana. In Romania traiesc 1,7 milioane de maghiari, in Slovacia 550.000, iar minoritati mai putin importante se afla in Ucraina, Slovenia, Croatia si Serbia-Muntenegru.
Dispozitiile legii nu se aplica tarilor membre UE, astfel ca minoritatile maghiare din Slovacia si Slovenia nu vor mai fi vizate de aceasta dupa aderarea celor doua tari in 2004.
Guvernul slovac a respins Legea statutului si a declarat ca, in pofida modificarilor adoptate luni de Parlamentul ungar, acest document nu se conformeaza pozitiei slovace. Guvernul slovac a emis o declaratie prin care cere Ungariei sa nu aplice prevederile Legii statutul