Camera Deputatilor a adoptat relativ repede textul Constitutiei revizuite. El urmeaza sa fie dezbatut in Senat in luna august, in cadrul unei sesiuni extraordinare. In cazul in care nu vor exista diferente intre cele doua variante, votul final va fi dat in septembrie, iar referendumul ar urma sa aiba loc in octombrie.
Conceputa, in mod destul de limpede, in directia mentinerii unui Executiv puternic – mai ales in ipostaza guvernamentala – actuala Constitutie nu cuprinde o viziune noua in privinta articularii Legislativului, varianta care fusese evocata la inceputul discutiilor pe aceasta tema. Cu o structura greoaie, supradimensionata, Parlamentul Romaniei va continua, in cazul in care textul votat va primi acceptul majoritatii, sa functioneze conform actualului sistem bicameral nediferentiat. Singurele modificari operate – acestea nu in substanta Legislativului – privesc modalitatile tehnice de alegere, limita minima de virsta si altele asemenea.
Atributiile celor doua Camere vor ramine insa, dupa cum o indica rezultatul votului din Camera, sensibil aceleasi. Fapt pe care Opozitia – desi a votat (exclusiv PRM-ul, care a parasit sala de sedinte imediat dupa adoptarea articolului referitor la utilizarea limbii materne in Justitie) in unanimitate textul (254 de deputati) – il considera a fi o piedica in calea bunei si fluentei functionari a Legislativului. In afara de acest aspect, un altul invocat de Opozitie in timpul dezbaterilor premergatoare votului a fost cel privind natura reprezentarii. Problematica reprezentarii, esentiala intr-un stat care se doreste a fi democratic, cunoaste solutii poate diferite in forma, dar in genere asemanatoare in spirit, in regimurile politice europene. Mai limpede spus, Camera Deputatilor este, in mod particular, expresia delegarii optiunilor exprimate de alegatori, iar pe de alta parte, Senatul ramine, mai degra