Alexandru George

Consemnari in curs si la fine

Editura Bibliotheca &Pandora-M, Tirgoviste, 2003, 252 p., f.p.

Din multimea de probleme atacate de dl Alexandru George in culegerea de articole Consemnari in curs si la fine, una se cuvine, cred eu, studiata mai mult decit intr-un articol sau o carte. Anume: cum a fost cu putinta ca o tara ce parea (s.m., D.U.) asezata pe fundatii solide sa fie rasturnata de Raul ce-a luat diverse intruchipari – dictatura regala, regimul legionar, dictatura lui Antonescu, comunismul cu cele doua aspecte ale sale (stalinist si nationalist) si, in fine, ceea ce traim azi si s-ar putea numi postcomunism nevindecat.

Dl Alexandru George nu ofera o explicatie completa, desi incearca pe multe pagini. Neavind apucaturi de publicist efemer, nu se aventureaza in abordari vulgate, pe gustul si mintea gura-cascatorilor la talk-show-uri. Eseistul versat nu poate ocoli subiectele ce tin de canicula sociala, ca sa zic asa.

Lipsa de sistem, lipsa lungimilor textuale redundante, lipsa frazelor obscure, eventual incarcate de neologisme cu aer stiintifico-filozofico-mistico-moral (sic!), lipsa unei anumite abordari organice si existentiale, care a facut si face furori in rindul celor care au trecut prin facultati si azi practica o meserie oarecare, ducind povara unui bovarism intelectual nu totdeauna infrint de aventuri erotice – ei bine, toate aceste „lipsuri“ nu l-au facut popular pe dl Alexandru George in lumea mai larga a cititorilor de carte serioasa. Adept al unui rationalism sceptic, in traditia Zarifopol-Cioculescu, facind pereche cu Z. Ornea (si continuat de dl Dan Petrescu), intolerant fata de embaticarii stalinisto-legionari, dl George a avut „impertinenta“ sa-i combata pe „divinul“ Calinescu si pe urmasii acestuia, ceea ce l-a exclus aproape definitiv dintre candidatii la nemurire – citeste ac