O tara intreaga a asistat, zilele trecute, la o scena uluitoare, care ar trebui sa dea de gandit. Nu atat omului de rand, cat autoritatilor care si-au facut un titlu de glorie din campanii si seminarii anticoruptie. Incatusarea a mai mult de zece politisti dintr-o singura sectie socheaza si-i creeaza omului de rand un sentiment de neincredere profunda fata de institutie in ansamblu. Afirmatia premierului - facuta anul trecut in sedinta Parlamentului, in care s-a prezentat declaratia privind pregatirea aderarii Romaniei la NATO - cum ca in Romania fenomenul coruptiei nu are o dimensiune generalizata si institutionalizata este contrazisa flagrant. Episodul cu arestarea politistilor de la Sectia 5 din Capitala este absolut elocvent pentru demagogiile care ne sunt servite de la nivel inalt, si noua, si strainilor, de ani si ani. Zone inflamate de coruptie mai exista, cu certitudine, si in alte structuri, in orice alta parte din tara. Nu asta e un lucru grav, pentru ca rasuflata poveste cu uscaturile este si va fi valabila oricand si oriunde. Problema este mult mai grava daca o privim din alte puncte de vedere. In primul rand, daca privim problema prin prisma indolentei cu care autoritatile au tratat cazuri de coruptie institutionalizata, majoritatea desfasurate de sus in jos. De exemplu, despre coruptia care macina o parte din politistii desemnati sa pazeasca conductele Petrotrans, transformate in adevarate fabrici de bani negri, presa a scris de ani de zile. Nu s-au luat masuri fie din indolenta de care aminteam, fie pentru ca din banii proveniti din jefuirea conductelor cota ajungea sus de tot si era prea riscant - pentru anumiti sefi de Politie si Justitie, care isi puteau pierde functiile de comanda peste noapte - ca personalitati grele sa ajunga in boxa acuzatilor. In al doilea rand, este grav daca ne gandim la cauzele care genereaza acest fenomen. Pentru ca un moti