Totul e simplu
Atit de simplu,
incit devine de neinteles...
Nichita STANESCU, Elegia 11
1. Contextul de cooperare culturala in Europa de Sud-Est
Logica ultimilor 14 ani de cooperare culturala in Europa de Sud-Est1 trebuie privita dintr-o perspectiva largita, ca fiind determinata nu doar de colapsul institutiilor comuniste, ci si de transformarile generale la nivel european si international: provocarile aduse de liberalizarea pietei, procesele si revolutiile tehnologice specifice globalizarii (noile tehnologii, informatia pe suport electronic, adincirea inegalitatii Nord-Sud, redefinirea rolului culturii si cresterea tendintei catre guvernarea transversala, prin inlocuirea paradigmei piramidale a autoritatii).
La inceputul anilor ’90, au inceput discutiile despre necesitatea unei restructurari radicale a dificilei mosteniri institutionale in domeniul culturii, mai ales in Europa Centrala si de Est. Atunci nu se stia insa cit de putin pregatita era Europa de Vest, din punct de vedere institutional si politic, pentru noua ordine geopolitica si cit de prost echipata, din punct de vedere cultural, pentru a conlucra cu statele izolate pe care caderea Zidului Berlinului le-a redat lumii.
Dar, pentru a pune aceste lucruri in discutie, trebuie sa clarificam alte citeva.
In primul rind, e greu de pus in evidenta – si, deci, de inteles – cu exactitate procesul care a determinat, mai mult sau mai putin, trasarea politicilor culturale din Europa de Sud-Est a ultimilor 14 ani. Exista citiva factori inerenti zonei, determinati de datele istorice si geografice, altii sint pur si simplu mostenirea administrativa a fostului regim. Mai sint si factori determinati de logica schimbarii, i.e. prea desele schimbari ale ministrului Culturii: in perioada 1990-2003, Romania a avut 10 ministri, Bulgaria – 8, Albania –
