In timp ce George Bush il intilneste la Cracovia pe colegul sau polonez Kwasniewski, eveniment incarcat de simboluri si aureolat de mass-media, conducerea actuala a Uniunii Europene trimite o scrisoare catre tarile din Balcanii de Vest, in care acestea sint indemnate sa nu semneze nici un tratat bilateral de extradare cu Statele Unite. Ne aducem aminte: pentru a-si proteja cetatenii de Tribunalul International, pe care nu il recunosc, Statele Unite au inceput sa incheie intelegeri corespunzatoare cu diferite tari. Asa cum s-a intimplat deja in chestiunea razboiului (din Irak), se dezvolta din aceasta inca o disensiune europeana, care poate fi de durata, avind in vedere amploarea problemei.
Ambele teme vizeaza, pina la urma, o dilema europeana fundamentala intre est si vest: Est-europenii, fie ca apartin de Europa de Est Centrala sau de Balcani, nazuiesc cu totii sa intre in Uniunea Europeana – in acelasi timp, insa, marele model il constituie Statele Unite, pe scurt America.
Este o veche poveste, care se bucura de o traditie indelungata. Si, nu in ultimul rind, e vorba despre o traditie a emigrarii in America. Nu vestul Europei era alternativa pentru o situatie de viata resimtita ca lipsita de perspective in ultimele decenii ale secolului XIX si ale inceputului de secol XX; mult mai des era vorba despre visul american. Acest vis invadase toate sferele vietii. Intemeietorul de mai tirziu al statului cehoslovac si ginditorul de seama al popoarelor slave din Europa de Est, T.G. Masaryk, se afla, in cele din urma, in exil american la Washington.
In contractele de pace de la Paris de dupa primul razboi mondial, vest-europenii au favorizat popoarele slave din Est in detrimentul Europei Centrale germane; insa momentul politic crucial, care a dezvaluit indoita tradare a est-europenilor de catre politica vest-europeana, nu s-a lasat asteptat. In 193