Statul roman pare sa adopte, in relatia cu marii datornici la bugetul de stat, atitudinea unui duhovnic care, de Craciun si de Pasti, iarta pacatele unei intregi parohii, impartind in stanga si in dreapta binecuvantari care nu il costa nimic. Din pacate, “binecuvantarile” fiscului ii costa pe romani destul de mult. Acum, in plina vara, la Ministerul Finantelor se lucreaza din greu, iar functionarii asuda cu o ravna demna de o cauza mai buna la proiectul de ordonanta de urgenta care readuce in fata iertarea de datorii a marilor companii de stat. Mizand totul pe cartea privatizarii, statul e dispus sa stearga cu buretele debite de sute de miliarde de lei, sperand ca va castiga mai mult daca pentru cele 91 de companii propuse pe lista iertarii, se vor gasi investitori. Ce inseamna amnistia fiscala? Inseamna ca statul pierde, de buna-voie si nesilit de nimeni, 4% din produsul intern brut estimat la 40 de miliarde de dolari. Adica, 1,6 miliarde de dolari. Bani care vor fi platiti luandu-se, probabil, cu japca de la Sanatate, de la Invatamant, de la asigurari sociale. Bani de pensii, de perfuzii, de medicamente compensate. Expertii Fiscului vor insa sa convinga pe oricine ca e o strategie de exceptie : statul, oricum, nu mai spera sa-si recupereze acesti bani. Dandu-li-se o sansa acestor companii ce urmeaza a fi privatizate, bugetul de stat ar putea castiga pe termen lung. Ce nu iau in calcul functionarii Ministerului de Finante e efectul psihologic al acestei amnistii. Pentru ce s-a chinuit un agent economic sa-si plateasca la zi taxele si sa fie “in regula cu statul”? Cei in neregula, marii datornicii, le rad acum in nas. La un moment dat, s-ar putea ca nimeni sa nu mai dea bani la buget si toti sa astepte amnistii. Ca un facut, in aceste zile, lista marilor datornici de pe site-ul Ministerului Finantelor, la www.mfinante.ro, nu mai poate fi deschisa. De e vina e, probab