Economia a crescut peste deficite bugetare ce au insumat 93.500 de miliarde lei Reducerea dobanzilor s-a dovedit a fi un adevarat colac de salvare pentru bugetul de anul trecut. Aceasta este una din concluziile desprinse din raportul de activitate al Bancii Nationale pe anul trecut. Privind inapoi la anul 2002, raportul BNR prezinta o fotografie detaliata a evolutiilor din economie, dincolo de "epiderma" indicatorilor macroeconomici. "Restrangerea deficitului bugetar a fost mai putin rezultanta ajustarii fiscale, cat mai ales a reducerii cheltuielilor cu dobanzile", se arata in raportul BNR. Acelasi document dezvaluie atat o parte din dedesubturile politicilor fiscale ale anului trecut, cat si dimensiunea deficitelor bugetare, peste care s-a asternut cresterea economica de 4,9 la suta. "Cresterile stabilite initial, atat la venituri, cat si la cheltuieli, s-au dovedit a fi nesustenabile (...). Reducerea veniturilor directe a fost compensata de ampla scadere a platilor de dobanzi la datoria publica si de transferuri, a caror crestere a fost diminuata substantial (...) Deficitele insumate s-au ridicat la 93.500 de miliarde de lei - 6,2 la suta din PIB", scrie in raporul BNR. Cu alte cuvinte, nici schimbarile din regimul fiscal si nici tampoanele guvernului asezate peste plagile din economie nu au tinut bugetul de stat, ci "jocul monetar" cu dobanzile si alte ajustari monetare, precum diferentele de curs aferente datoriei publice interne si externe. Desigur, reducerea dobanzilor s-a dovedit a fi (pana la un punct) benefica pentru economia romaneasca, dar efectele sale au fost exploatate la maximum de guvernanti. In plus, in politica dobanzilor, Finantele si BNR nu au fost intotdeauna "pe acelasi plan". Raportul citat arata ca "pentru a reduce riscul distorsionarii pietei monetare si implicit a mecanismului de transmisie monetara, BNR a urmarit sa impiedice largirea exce