- Cultural - nr. 182 / 17 Septembrie, 2003 Consideram ca aforismul lansat de marele om de cultura francez este prea categoric, deoarece daca in unele tari dezvoltate economic, tehnic, cultural se poate afirma ca el este partial, aparent sau deloc religios, inca cel putin 50 de ani in urma, iar in tarile relativ slab dezvoltate si cu oarecare nuante de "primitivism" cultural este chiar exagerat de mistic. In "pelerinajele" mele europene in catedralele romano-catolice mai ales, din occident, dar si in cele desprinse din catolicism, afluxul de participanti la serviciul divin este relativ mare doar la sarbatorile de Paste, Craciun, Sfanta Maria. Cuminecarea se poate face in orice duminica, fara o pregatire prealabila, constand in autoservirea unui mic biscuit sfintit (care reprezinta cuminecatura) dintr-o tava argintie pe care o tine in mana un preot ( in mod cert ca si in tarile din Est), spovedania se face dupa optiune. La ortodocsi spovedania cu patrafirul pe cap si apoi cuminecarea, pe nemancate si fara a bea apa, cuminecatura se da dintr-un pahar cu o lingurita, fiind o bucata de prescura in vin. In seara zilei de 31 august a.c., Papa Ioan Paul II a lansat chemarea unificarii tuturor religiilor din lume, contra terorismului si a adaugat ca se roaga pentru a se "sfarsi varsarea de lacrimi" a celor care sufera in Orientul apropiat si Africa. La ortodocsi si greco-catolici ("uniti"), slujba, cu toate prilejurile, este lunga, dar, daca se face prin cor sau se canta pe glasuri si tropare, uneori este un adevarat spectacol (la celelalte religii, simpla, dar impresionanta); inmormantarile "saracesc" pe apartinatori, care, pe langa anumite taxe obligatorii si de "bunavointa", la iesire din cimitir ofera colaci, bauturi alcoolice, apoi agapa sau pomana, la 6 saptamani parastas de pomenire, dupa un an iarasi, toate costa mult, etc. In aceasta vara am participat la doua i