— Referendumul pentru revizuirea Constitutiei, programat pe 19 octombrie a fost prezentat si perceput ca un vot pentru integrarea in structurile europene. Din punctul de vedere al societatii civile, in ce masura “Da” pentru noua Constitutie inseamna “Da” pentru Europa? — Nu trebuie sa credem ca este vorba de un referendum fata de ideea de a intra sau nu in Europa, s-ar putea naste o confuzie, iar lumea sa mearga la vot crezand ca este un referendum pentru Uniunea Europeana. De fapt, este un referendum in care se voteaza modificarea anumitor puncte care, intr-adevar, ne apropie de Uniunea Europeana, din punct de vedere legislativ. — Credeti ca demnitarii si persoanele publice din administratia locala care s-au implicat in promovarea acestui referendum cunosc prevederile noii Constitutii? — Cred ca foarte putini au habar de ceea ce scrie in Constitutie si de modificarile acesteia. Am vazut multe reportaje facute in Bucuresti in care cei care sunt pusi sa promoveze aceste modificari, nu le cunosc de fapt si o iau ca pe o sarcina de partid, fac tot ceea ce pot pentru ca lumea sa voteze aceste modificari, avand incredere oarba in ceea ce au spus reprezentantii partidului lor in Parlament. Sunt convins ca si la Timisoara e la fel. — In acest caz credeti ca populatia va sti ce va vota pe 19 octombrie? — Majoritatea populatiei nu va sti ce va vota. Timpul pentru popularizarea acestei actiuni e foarte scurt. Nu era insa altceva de facut pentru ca in Constitutia din 1991 se spune ca termenul de organizare a referendumului este de 30 de zile. Este o perioada foarte scurta. Ar trebui ca aceasta campanie pentru promovarea modificarilor sa fie mult mai intensa, astfel ca in aceste 30 de zile sa fie posibilitatea ca lumea sa stie ce voteaza. Cum nu au stiut in ’91, nu vor sti nici acum. Unii vor crede ca voteaza pentru Uniunea Europeana, altii vor intelege ca este vorba de mod