Cu o intirziere impardonabila, rindurile despre editia din acest an a Colocviului International Emil Cioran ajung sa vada, abia acum, lumina tiparului. Retardul se datoreaza exclusiv celui care le semneaza, si nu lipsei de insemnatate a evenimentului ori insignifiantei valorice a participantilor. Din pacate, obligatiile profesionale si, in genere, tot felul de alte activitati cronofage l-au impiedicat pe consemnator sa fie up to date. Daca a staruit totusi sa-si publice evocarea cu pricina a fost din cauza ca importanta stiintifica si culturala a colocviului, ca si a consecintelor organizatorice ce au decurs din editia sa curenta a depasit media unui simplu ori obscur episod universitar. Dar iata cum s-au petrecut lucrurile...
Si anul acesta, cu opinteli mai vizibile dar si mai onorante, oficialitatile cetatii Sibiului au izbutit sa organizeze inca o editie a Colocviului International Emil Cioran. Evenimentul s-a consumat intre 8 si 11 mai, la Sibiu si la Rasinari. Dupa puteri si disponibilitate, si-au dat concursul Consiliul Judetean Sibiu, Prefectura Judetului Sibiu, Primaria Municipiului Sibiu, Primaria Rasinari, Ministerul Culturii si Cultelor, Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, Uniunea Scriitorilor din Romania – filiala Sibiu, Asociatia Nationala a Profesorilor din Romania, revista Transilvania, revista Euphorion si Casa „Ille-et-Vilaine“. Fireste, cinstea majora revine institutiilor care au dus greul organizarii importantului eveniment cultural-stiintific: Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu prin Facultatea de Litere si Arte, precum si Centrul de Cercetare „Emil Cioran“, animat de neobositul si entuziastul profesor flamand Eugène Van Itterbek.
Tema celei de-a IX-a editii a Colocviului s-a concentrat asupra unei stereotipii remarcabile si definitorii a gindirii celui care-si facuse o dat
