— Jandarmeria franceza, care si-a dobandit celebritatea in Europa, a incercat in ultimii zeci de ani, intr-un proces de reforma continua, sa se apropie de societatea civila. Care sunt rezultatele? — Jandarmeria franceza nu poate fi gandita decat ca o forta aflata in serviciul cetateanului. Competentele sale includ securitatea persoanelor si bunurilor, concentrarea mijloacelor pentru a face fata unor delicvente care devin pe an ce trece mai violente, mai numeroase si mai mobile, mentinand in acelasi timp o legatura de proximitate cu societatea civila. Jandarmeria nu poate fi gandita ca fiind o institutie in afara societatii civile. Sa va dau un exemplu : conferinta de la Evian, din iunie, care a reunit 27 de sefi de stat, intr-o localitate cu 8.000 de locuitori. Pentru a le asigura securitatea oficialitatilor prezente, Jandarmeria a mobilizat peste 6.500 de cadre. Toate masurile de securitate au trebuit luate insa in asa fel incat mica comunitate a localitatii Evian sa nu fie afectata in nici un fel. O incercare de apropiere de societatea civila o constituie chiar publicatia pe care o conduc, care are difuzare nationala, 128 de pagini si rubrici diverse, structurate pe teme de aparare si securitate, societate, cultura, evenimente externe, drept si jurisprudenta, istorie. Tot noi editam si Gend Info, o alta publicatie a Jandarmeriei, care incearca sa faca cunoscut publicului larg problemele, preocuparile, actiunile, scopurile Jandarmeriei. Prin intermediul presei te poti apropia foarte usor de cetateanul obisnuit. — S-a vorbit mult in ultima vreme de cresterea numarului infractiunilor comise de romani pe teritoriul Frantei. Care e ponderea acestor delicte, in comparatie cu cele comise de alti imigranti? — Nu cred ca infractionalitatea cunoaste granite. Nu cred ca ar trebui pus accentul pe tara de unde provine sau pe etnie. Colaborarea cu autoritatile romane e buna s