Ei trebuie sa verifice daca materialele si accesoriile aduse din strainatate de firmele de confectii, produse scutite de taxe, pleaca inapoi sub forma unor produse finite. Acum vamesii stiu cit material intra la un costum, ori cita piele e necesara pentru confectionarea unui pantof sau a unei genti Industria lohn-ului, cu specificul ei, a contribuit la specializarea vamesilor bacauani intr-un domeniu la care nici nu visau: cel al industriei usoare. Ei au patruns in tainele meseriei de confectioner incaltaminte sau imbracaminte, deoarece au fost nevoiti sa invete care sint normele de consum pentru diferite produse din industria usoara. Vamesii stiu acum pe de rost citi centimetri de piele intra intr-un pantof sau citi metri de stofa sint folositi la un costum. Asta pentru ca, potrivit reglementarilor in vigoare, contractele de lohn au un specific aparte, prin aceea ca materia prima - de la nasturi pina la tesatura, de exemplu - vine de afara, de obicei de la firma mama. In tara firmele straine au doar puncte de lucru, la care se prelucreaza un produs, care, ulterior, este exportat. In Romania, in aceasta situatie, nu este folosita decit forta de munca, ieftina si calificata. Materia prima adusa temporar pe teritoriul tarii noastre beneficiaza de scutirea taxelor vamale si a tuturor fiscalitatilor, cu conditia sa plece in aceeasi cantitate inapoi de unde a venit, chiar daca sub forma unor produse finite. In toata aceasta afacere, vamesii au un rol deosebit: ei sint aceia care trebuie sa urmareasca daca materia prima care a intrat in tara scutita de taxe vamale este folosita la fabricarea exclusiva a numarului de produse finite pentru care a fost declarat importul. De aceea, vamesii trebuie sa stie cita piele se foloseste pentru o poseta sau un pantof, ori cita stofa intra la un sacou sau la un costum. "Aproximativ 60 la suta din operatiunile vamale din Bacau sint in in