Un colectiv de 30 de critici şi istorici literari de la Filologia clujeană, coordonat de Ion Pop, a finalizat un proiect ambiţios de cercetare ştiinţifică, demarat cu cincisprezece ani în urmă, amplificat în 1995 şi impulsionat de sprijinul acordat de două ministere şi de Consiliul Naţional al Cercetării ştiinţifice Universitare. Volumul IV al Dicţionarului analitic de opere literare româneşti, apărut la sfârşitul anului trecut, încheie o lucrare enciclopedică de analiză, sub formă lexicografică, a operelor reprezentative din istoria poeziei, a prozei şi a dramaturgiei româneşti. Este prima lucrare de acest gen de la noi, geamănă cu Dicţionarul scriitorilor români (în patru volume) şi cu Dicţionarul esenţial al scriitorilor români (într-un volum masiv, apărut în 2000), ambele declanşate tot de o iniţiativă clujeană.
Lucrare ce presupune o vastă documentare şi o tenacitate excepţională a elaborării, mai rară pe la noi, Dicţionarul... coordonat de Ion Pop a avut un ritm bun al apariţiilor şi demonstrează o cuprindere impresionantă a valorilor în timp (din toate epocile) şi în spaţiu (mai ales din ţară, mai puţin din exil şi deloc din Basarabia). Volumul I, A-D, a fost încheiat într-o primă formă în 1997, a fost îmbogăţit într-o a doua ediţie apărută în 2000, astfel încât însumează 183 de articole. Volumul II, E-L, a apărut în 1999 şi cuprinde 180 de articole. Volumul III, M-P, tipărit în 2001, înregistrează 184 de scrieri. Ultimul volum, IV, Q-Z, încheie alfabetul cu încă 176 de opere analizate, iar o Addenda îndreaptă omisiunile completând sumarul cu încă o sută de titluri noi. Repertoriul de opere reprezentative însumează astfel 823 de titluri.
Pentru un mai răsunător titlu de glorie, pe care l-a dobândit deja Dicţionarul... coordonat de Ion Pop, dar îl poate amplifica, sugerez un efort suplimentar pentru rotunjirea numărului la o mie d
