În dimineaţa zilei de joi, 19 februarie, am avut ocazia, deloc întîmplătoare, de a asista la lucrările şedinţei în plen a Senatului României. Ceea ce mă interesa pe ordinea de zi era prezentarea Raportului final al Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, raport realizat pe marginea dispoziţiilor proiectului Legii nr. 12/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Stare de drept - sau despre cum să nu ne batem capul pentru femei şi bărbaţi în viaţa politică românească Povestea începe de la iniţiativa excelentă a senatorului Eckstein Kovacs Peter în legătură cu structura listelor de candidaţi pentru consiliile locale şi judeţene, formulată în următorul amendament propus la articolul 6 al proiectului: "Este interzisă depunerea de liste de candidaţi pentru consiliile locale şi judeţene de către partide, alianţe electorale sau organizaţii ale minorităţilor naţionale în care, pe trei locuri consecutive, figurează candidaţi de acelaşi sex". Din punctul de vedere al tehnicii legislative, formularea acestui amendament este extrem de reuşită şi asigură nu numai o reprezentare a femeilor în listele de candidaţi de cel puţin 30%, ci şi prezenţa lor pe locuri eligibile. Din punctul de vedere al realităţii căreia i se adresează, amendamentul este menit să reprezinte o formulă onestă de corectare a subreprezentării femeilor în viaţa politică românească. Amendamentul propus a fost respins, pe motiv că este neconstituţional, cu o argumentare cel puţin hilară, consemnată în Raportul final: "Nu poate fi îngrădit dreptul nici unui cetăţean de a candida, pe criterii de sex şi nici dreptul partidului de a stabili ordinea pe listă". Evident că, dacă facem abstracţie completă de cadrul juridic românesc, de cel european căruia ne străduim să ne aliniem, şi dacă analizăm strict t