Vinerea trecută a fost lansat la Clubul Prometheus primul volum din traducerea în româneşte a Septuagintei (celebra variantă grecească a Vechiului Testament). Acest proiect a fost găzduit de Colegiul Noua Europă şi a primit susţinerea financiară din partea Fundaţiei Anonimul. Cu această ocazie, am stat de vorbă cu Andrei Pleşu, cu Cristian Bădiliţă şi Francesca Băltăceanu (doi dintre cei care au coordonat această traducere), cu preotul Ioan-Florin Florescu (care a fost redactorul cărţii, la Editura Polirom) şi cu preotul Iustin Marchiş, prezent şi el la această lansare.

Andrei PLEŞU

"O întreprindere cu consecinţe

pe termen lung" Această traducere a Septuagintei este prima traducere în româneşte a textului grecesc, după Biblia lui Şerban Cantacuzino. Este, deci, o traducere care lucrează cu limba română contemporană şi care se adresează cititorului de astăzi, fără să fie neapărat neologizantă sau lipsită de eleganţă şi de stil. Este, în plus, un text adnotat abundent, ceea ce face ca lectura să poată fi susţinută de o informaţie (filologică, istorică, teologică) foarte importantă pentru înţelegerea textului. Şi, în al treilea rînd, este vorba de un efort al unui grup de filologi (80% din ei foarte tineri) de a intra, prin competenţa lor, într-un teritoriu care pînă acum era rezervat strict specialităţii ierarhice. Or, propunerea de întîlnire a lumii bisericii instituţionale cu lumea unui laicat disponibil este şi aceasta ceva nou. Dincolo de importanţa acestei traduceri pentru cercetare sau teologie, avem de-a face cu un eveniment pentru limba română, pentru că limba română avea nevoie de o versiune contemporană a textului sacru; este şi un eveniment pentru cititorul contemporan, care are la dispoziţie nu numai un text cu prestigiul oricărui text revelat, dar un document de cultură, cu tot ceea ce înseamnă acest lucru pentru curiozitatea intele