In ceasul al 12-lea - s-ar putea sa fi intrat deja in al 13-lea - dupa ce Uniunea Europeana ne-a atras, pentru ultima oara atentia, la modul cel mai clar, ca nu ne vom integra atata timp cat avem o justitie politizata si ineficienta in lupta anticoruptie, au inceput sa fie luate ceva masuri. De ce abia acum? In primul rand, este an electoral, iar in al doilea rand, guvernul se teme sa nu fie facut responsabil de esecul cu integrarea, ceea ce i-ar aduce indepartarea din prim-planul scenei politice romanesti pentru multi ani de acum incolo. Am sesizat o subita deschidere a Ministerului Justitiei fata de probleme sesizate din teritoriu, am sesizat o subita deschidere a Guvernului in fata unor semnale de alarma trase de societatea civila fata de varful justitiei romanesti. Le-am observat abia acum, desi sesizarile se tot fac de peste trei ani, desi aceste masuri puteau fi luate tot de vreo doi - trei ani. Asa ca acestea sunt masuri de vitrina, pentru ca cei impotriva carora se iau “decizii intransigente” sunt, de fapt, produsele sistemului, care i-a format si i-a tolerat pana in prezent. Rotirea in sistem a catorva judecatori acuzati ca au pus mult prea usor in libertate traficanti de droguri, de carne vie, evazionisti fiscali nu este un detergent eficient pentru albirea imaginii Justitiei. Cum de altfel, nu inseamna ca rotirea sau chiar demiterea a doi-trei judecatori, care au dat sentinte pe langa lege, ar indeparta coruptia din acest sistem. Asa cum la varful ministerului se iau masuri abia acum - in baza unor dovezi publicate in mass-media - impotriva unor magistrati din teritoriu, asupra carora planeaza acuzatii de neprofesionalism sau coruptie, asa puteau fi luate de multa vreme. Aceleasi dovezi au vazut lumina tiparului de luni, de ani de zile, iar ilegalitatile au fost comise sub mandatul aceluiasi ministru. De ce nu a fost atat de receptiv la atentionarile din p