Guvernul Aznar - sanctionat pentru angrenarea Spaniei in razboiul din Irak Dupa ce atentatele de joia trecuta au pus capat mai devreme campaniei electorale si au aruncat intr-o zona de incertitudine orice pronostic privind rezultatul alegerilor, spaniolii s-au prezentat ieri la urne pentru a vota, indiferent de partid, pentru democratie si Constitutie si impotriva terorismului. Sectii de votare au fost organizate inclusiv in garile unde au avut loc exploziile, cum ar fi El Pozo del Tio Raimundo. Autoritatile se asteptau la o participare la vot impresionanta, de peste 80 la suta, ca o manifestare a indignarii fata de actele criminale care au indoliat Spania si o afirmare a sustinerii cetatenilor fata de statul de drept. Intr-adevar, ieri la pranz votasera deja 40,5 la suta dintre spanioli, cu 5 procente mai multi decat in anul 2000. Aproape 35 de milioane de spanioli au avut drept de vot in scrutinul de duminica, pentru a alege pentru un mandat de patru ani 350 de deputati in Congres si 208 senatori, alti 51 urmand a fi desemnati de comunitatile autonome. Cu trei zile inaintea macelului din Madrid, sondajele acordau un avans de 4,5 procente partidului de guvernare, Partidul Popular (PP), fata de principalul sau contracandidat, Partidul Socialist Muncitoresc (PSOE), insa evenimentele din ultimele zile au aruncat in aer toate previziunile, iar multi analisti sunt de parere ca rezultatul este acum aproape imposibil de anticipat. Favorit incontestabil in cursa electorala, aspirant chiar la majoritatea absoluta, succesorul desemnat al premierului Jose Maria Aznar (care a decis sa nu mai candideze), Mariano Rajoy, pierduse deja mult din sustinerea initiala a electoratului pe parcursul campaniei electorale, in favoarea liderului PSOE, Jose Luis Rodriguez Zapatero, care urca in sondaje. Fara sa prezinte o alternativa prea convingatoare la guvernarea dreptei, acesta a castigat