E greu de inteles ce cauta pe lista oamenilor de cultura recent decorati de Ion Iliescu nume ca Radu Cosasu, Pavel Susara, Bogdan Ghiu, Daniel Banulescu, Sorin Preda, Traian T. Cosovei (caci nu poate fi vorba de Traian Cosovei, proletcultistul, asa cum scrie in comunicatul prezidential, desi s-ar fi potrivit mai bine). Nu ma mira deloc in schimb prezenta altora, aliniati pe generatii, dar cu aceleasi apucaturi slugarnice: Ion Brad, Mircea Micu, Horia Girbea, Marius Tupan, George Cusnarencu. La toata aceasta mascarada se mai adauga si faptul ca numarul mare al distinctiilor acordate discrediteaza de la bun inceput ideea de alegere, de ?distinctie?. Ca de fiecare data cind se intimpla asemenea circ politico-cultural, am asteptat sa rasara cineva, macar unul, macar un suflet de artist rebel, care sa zica nu, multumesc, nu primesc. Pina acum am asteptat degeaba. Dar se pare ca mai exista totusi in Romania si asemenea scriitori care inteleg ca n-au de fapt nimic de pierdut daca spun un simplu ?Nu?, dar au in schimb enorm de mult de cistigat, mai ales in ochii tinerilor neinregimentati si poate si in ochii istoriei. Unui scriitor ar trebui sa-i pese de toate aceste desertaciuni: cinstea, curajul, gratuitatea unor gesturi facute in virtutea unor principii.

Ioan Grosan (al carui nume a fost scris de asemenea gresit in comunicatul prezidential) a refuzat Ordinul ?Meritul Cultural? in grad de ofiter oferit de Ion Iliescu , presedintele Romaniei. Dupa cum s-a vazut, presa n-a prea reactionat. Probabil nu da bine sa spui ca Iliescu a fost refuzat din motive de morala. Pe de o cu totul alta parte, colegii de cultura ai domnului Grosan, cei care au primit distinctia, nu se simt probabil prea confortabil vazind ca se putea si refuza.

Gestul lui Ioan Grosan, extrem de rar in cultura romana post-decembrista, poate fi considerat cel mai important si mai sp