Constanta GHITULESCU
In salvari si cu islic.
Biserica, sexualitate,
casatorie si divort in Tara Romaneasca
a secolului al XVIII-lea
Editura Humanitas, Seria „Istorie“, Bucuresti, 2004, 424 p.
Controlul Bisericii Ortodoxe asupra familiei, alegerea partenerului, negocierea casatoriei si a zestrei, logodna, nunta, viata de cuplu, divorturile si adaptarea partenerilor si a copiilor la viata de dupa divort – iata citeva dintre temele tratate in cartea de debut a Constantei Ghitulescu, recent aparuta la Editura Humanitas. Un debut pe care ma grabesc sa-l calific drept remarcabil, desi demersul Constantei Ghitulescu nu este izolat, ci se inscrie intr-un efort mai larg de recuperare a unor teme neglijate de istoriografia traditionalista romaneasca. Discreditata multa vreme prin reducerea ei de catre vulgata marxista la raporturile antagonice dintre clasele sociale, istoria sociala a redescoperit si la noi cimpurile tematice ale relatiilor de familie, ale sexualitatii si ale casatoriei. Aceste noi directii de cercetare au fost ilustrate deja pentru secolele XVIII-XIX prin contributiile semnate de Stefan Lemny, Violeta Barbu, Toader Nicoara si Sorina Paula Bolovan, pentru a nu-i enumera decit pe citiva dintre specialistii acestei problematici. Constanta Ghitulescu reuseste insa sa-si cucereasca un loc aparte in aceasta galerie deja prestigioasa.
Atuurile ei sint multiple. Unele, traduse intr-un set de oportunitati: studii universitare (istorie) la Bucuresti, la mijlocul anilor 1990, intr-un moment de deschidere inca nesugrumat de economii si de degradarea actuala a climatului universitar, continuate apoi prin intermediul École Doctorale Régionale en Sciences Sociales, prin mai multe stagii la École des Hautes Études en Sciences Sociales (Paris) si prin stimulatoarele discutii si conditii de cercetare oferite de