“Falimentul profitabil” e o notiune abstracta de economie pe care se straduiesc din rasputeri s-o breveteze patronii romani care urmaresc prin orice mijloace pagubirea bugetului de stat. Ani de zile sute, poate mii de agenti economici au practicat aceasta metoda de a da faliment lasand “mostenire” statului datoriile societatii. Strategia nu era una complicata: acumularea de datorii catre bugetul de asigurari de sanatate sau catre fisc pana la un punct in care societatea datornica era la un pas de a fi executata silit de stat. In acel moment patronul declara falimentul, lichida patrimoniul societatii si isi infiinta o alta societate, curata, fara datorii. Statul era pus in situatia de a nu mai avea ce sa recupereze, ramanand cu datorii de ordinul miliardelor la bugetul de stat. Tocmai de aceea in aceste zile in Parlament se lucreaza la modificarea Legii Falimentului. O masura de protectie pe care si-o ia statul impotriva intreprinzatorilor specializati mai mult in datorii decat in afaceri. Girul averilor de patron Dupa dezbateri care s-au intins pe parcursul unui an intreg proiectul de modificare a Legii falimentului a primit miercuri votul final al parlamentarilor. Marea noutate pe care o aduce acest act legislativ se refera la faptul ca administratorii, directorii si orice alte persoane care au contribuit la falimentul unei companii vor fi buni de plata putand fi obligati de judecatorul sindic sa acopere cu banii proprii o parte din datoriile societatii ajunse in stare de insolventa. In cursul dezbaterilor Legii falimentului senatorii si deputatii au decis sa-i faca direct responsabili de datoriile neachitate nu doar pe administratorii, directorii sau cenzorii unei societati falimentare, ci si “orice alta persoana care contribuie la aceasta situatie”. Administratorii sau patronii de societate sunt insa buni de plata si vor suporta rigorile legii daca dispun in inte