— Acum cateva zile ati fost amenintat “oficial” cu moartea, intr-un ziar local apropiat politicii partidului de guvernamant. “Vina” dumneavoastra este aceea de a va fi exprimat, in mod liber, opiniile despre clasa politica de la putere. Care ar fi concluziile “cazului Mihaies”? Este definitoriu pentru (ne)respectarea libertatii de expresie, in Romania anului 2004? — E un caz simptomatic pentru nervozitatea, pentru gandirea, in cele din urma, a unor reprezentanti ai partidului de guvernamant. Sunt oameni care nici dupa 15 ani de exercitiu in post-comunism, nu inteleg care sunt regulile democratiei. Pentru ei oricine este de alta parere decat clica de la conducere, este criminalizat, adica trebuie sa fie pedepsit in mod exemplar. Eu nu vreau sa traiesc intr-o astfel de tara, si tocmai din acest motiv nu pierd nici un prilej de a-mi spune parerea, chiar daca stiu ca reactiile sunt in afara regulii jocului. Semnalul e foarte rau pentru Romania, sunt absolut sigur ca pana la cele mai inalte nivele ale conducerii tarii se stie ca toate organismele internationale sunt extrem de sensibile la tratamentul aplicat jurnalistilor. Dupa ce au existat chiar in Timisoara in ultimul an doua cazuri extrem de grave - cel al lui Iosif Costinas si cel al lui Ino Ardelean e mai mult decat o gafa ceea ce s-a intamplat. In clipa de fata stiu cu certitudine ca exista o mare neliniste chiar la nivel international in legatura cu faptul ca, intr-un oficios al partidului de guvernamant, e posibil ca o persoana - nu are importanta daca e jurnalist sau nu - sa fie amenintata cu moartea fara nici un fel de nuanta, in mod direct, ferm si concluziv. Implicatiile pot sa fie extrem de grave pentru Romania si regret ca sunt parte a acestui scandal pe care eu nu l-am declansat, pentru ca nu am facut nimic special fata de ceea ce am facut in ultimii ani - adica am scris, mi-am spus parerile in mod democra