Vanzatorii de moarte De cateva saptamani, ecranele televizoarelor ne poarta cu obstinatie in locuri unde, in mod normal, n-am vrea sa fim: in camera de garda a unui spital, pe langa incendiile si Vanzatorii de moarte
De cateva saptamani, ecranele televizoarelor ne poarta cu obstinatie in locuri unde, in mod normal, n-am vrea sa fim: in camera de garda a unui spital, pe langa incendiile si dezastrele la care intervin pompierii sau pe traseul masinilor de salvare aflate in misiune. Programul, difuzat de Prima TV, se numeste "Dincolo de limite" si are drept onorabil pretext prezentarea eroilor anonimi de langa noi: medicii, echipele de salvare sau pompierii. Cum acestia nu pot fi eroi in absenta victimelor, camera de filmat insista cu delicii asupra "ororilor", a amanuntelor menite sa-ti faca parul maciuca: rani pline de sange, interventii medicale complicate, oameni accidentati (uneori fara vreo mana sau cu scalpul luat). Pentru a nu transforma cruzimea in ingredientul principal al seriei de emisiuni, difuzata de luni pana vineri la ora 22,30, exista si doua variante mai "soft", in unele seri emisiunea purtandu-ne in maternitate sau alaturi de taximetristi, prin viata de noapte a Bucurestiului. Pretentia este de "reality show", realizatorii urmarind sa ne arate viata "asa cum este" in toata nuditatea si violenta sa. Emisiunea are, fireste, si puncte culminante, atunci cand, nici mai mult nici mai putin, victimele mor sub obiectivul camerei de filmat. Pe sticla televizorului vedem cum sunt culese, cu indecenta si curiozitate morbida, imaginile ultimelor clipe din viata unui om, pentru a ne fi trimise, ulterior in case, fiindca, nu-i asa, si moartea face parte din realitate. Tot din realitate fac parte insa si reclamele ce, la limita, pot fi strecurate in momentul de maxima audienta, adica exact intre penultima si ultima suflare a omului pe care il vedem murind.
