În timp ce pentru ţările care aşteaptă să fie acceptate, Europa este o ţintă concretă şi un vis atrăgător, pentru cei din interior, Uniunea Europeană e o realitate mai degrabă sîcîitoare, o instituţie birocratică departe de necesităţile zilnice şi de aspiraţiile reale ale locuitorilor ei. Rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European "a fost un mesaj democratic clar adresat instituţiilor europene: noi nu le înţelegem şi ele ne înspăimîntă", a spus Jean-Philippe Roy, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Tours. "A fost o zi proastă pentru Europa, se pune sub semnul întrebării însuşi conceptul democraţiei lărgite, supranaţionale, la dimensiunile întregului continent", declara Bruno Jeanbart, directorul pentru studii politice de la CSA, un institut de sondaje din Paris. A fost o zi proastă şi pentru şefii de guvern din aproape toate ţările unde au avut loc alegeri. Cu excepţia Spaniei şi Greciei, unde candidaţii unor guverne "proaspete" au obţinut majoritatea, peste tot slaba prezenţă la vot (44% a fost media europeană) şi opţiunea clară pentru partidele de opoziţie au fost interpretate ca un blam la adresa puterii. Partidul Social-Democrat din Germania a avut cel mai prost scor de la cel de-al doilea război mondial încoace (21,7%). Mai puţin categorice, rezultatele din Franţa şi Italia vădesc totuşi aceeaşi nemulţumire faţă de neputinţa guvernanţilor de a găsi soluţii pentru şomaj, pentru reforma securităţii sociale, pentru o lege a pensiilor convenabilă. În toate aceste ţări, alegerile europene n-au izbutit să-şi creeze o atmosferă proprie, s-a votat parohial cu ochii la problemele locale. Acolo unde s-a exprimat o opinie despre Europa, în Marea Britanie, votul a fost explicit negativ. Un partid nou, UKIP, Partidul Independent din Regatul Unit, cu un limpede mesaj antieuropean - "Să ieşim din Uniunea Europeană!" - a obţinut 17% din voturi, clasî