La o luna si jumatate de la extinderea sa istorica, Uniunea Europeana se pregateste pentru un scrutin fara precedent ca amploare in vederea alegerii componentei Parlamentului European, care va reprezenta in urmatorii cinci ani interesele celor 450 de milioane de cetateni ai UE.
La acest scrutin, care incepe miine si se incheie pe 13 iunie, conservatorii Partidului Popular european (PPE) pleaca din pozitia de favoriti pentru a-si pastra dominatia in fata stingii din legislativul de la Strasbourg, care va numara 732 de deputati fata de cei 626 ai fostului parlament.
Tratatul de la Nisa, intrat in vigoare in februarie 2003, prevede 732 de locuri de deputat pentru o Uniune Europeana extinsa la 25 de membri, acest numar urmind sa creasca la 786 in cazul integrarii Bulgariei si Romaniei inainte de finalul actualei legislaturi, in 2009.
Participarea la scrutin, care ameninta sa fie una dintre cele mai slabe din ultimii 25 de ani, dar si numarul destul de mare al euroscepticilor, in special in cele 10 noi tari membre ale UE, reprezinta doua mari semne de intrebare.
De la primele alegeri, din 1979, a fost nevoie si de un al doilea tur de scrutin, iar editia din 2004 nu va face exceptie de la regula. Potrivit primelor sondaje, mai putin de jumatate din cetatenii continentului se declara “siguri” in privinta deplasarii la urne.
Olanda, Portugalia, in vest, si Slovacia, Estonia si Cehia, in est, se tem de un absenteism record, de 70 pina la 80 la suta. In ciuda problemelor cruciale (Constitutia europeana, candidatura Turicie la UE) si a prerogativelor politice crescute ale Parlamentului european, marile dezbateri in privinta viitorului UE de-abia se incing.
Mai mult decit atit, alegatorii vor vota in cea mai mare masura raportindu-se inainte de toate la preocuparile nationale.
In viitoarea legislatura europeana,