scurt pe doi nu e greu să te retragi dacă ai poftă s-o faci în bizara maimuţă

care se spune că ai fost la începuturile lumii şi-ale humii foarte bine

că nu crezi că te tragi din maimuţă e chiar frumos şi mărinimos

pentru umanitate să crezi că beşica pătrată ce eşti este o picătură de lut

în care a suflat grav şi mofluz dumnezeu

scurt pe doi ochiul viril nu vede putreziciunea la suprafaţă ci foarte profund

în adîncimea ultimă

scurt pe doi butoiul cu vin întîi se bea pe nerăsuflate apoi se umple cu dinamită

şi poezie după care iarăşi se bea tot pe de-a-ntregul tot pe nerăsuflate

scurt pe doi sămînţa ta înflorind în pîntecul de femeie iubită cu nemăsurată furie

fotografiată fiind această misterioasă înflorire miime de secundă

cu miime de secundă

scurt pe doi mă ung cu sare şi mă ung cu miere pe urmă mă las mîncat de gîndaci

de colorado comici şi zburători de la o plantaţie verde la o altă

plantaţie verde şi foarte vie

scurt pe doi america vechea sălbatica furioasa americă de la anul o mie cinci sute

sînt eu chiar eu în clipa cînd mă rostogolesc fără frică în acest poem

fără indicatoare şi fără poteci

scurt pe doi nu beau apă decît din niagara ei am mai spus asta o voi mai spune

scurt pe doi nu mănînc trifoi decît dacă lîngă gura mea gura lui dumnezeu fiind

mănîncă şi ea o dată cu mine trifoi cu patruzeci de foi

@N