scurt pe doi nu e greu să te retragi dacă ai poftă s-o faci în bizara maimuţă
care se spune că ai fost la începuturile lumii şi-ale humii foarte bine
că nu crezi că te tragi din maimuţă e chiar frumos şi mărinimos
pentru umanitate să crezi că beşica pătrată ce eşti este o picătură de lut
în care a suflat grav şi mofluz dumnezeu
scurt pe doi ochiul viril nu vede putreziciunea la suprafaţă ci foarte profund
în adîncimea ultimă
scurt pe doi butoiul cu vin întîi se bea pe nerăsuflate apoi se umple cu dinamită
şi poezie după care iarăşi se bea tot pe de-a-ntregul tot pe nerăsuflate
scurt pe doi sămînţa ta înflorind în pîntecul de femeie iubită cu nemăsurată furie
fotografiată fiind această misterioasă înflorire miime de secundă
cu miime de secundă
scurt pe doi mă ung cu sare şi mă ung cu miere pe urmă mă las mîncat de gîndaci
de colorado comici şi zburători de la o plantaţie verde la o altă
plantaţie verde şi foarte vie
scurt pe doi america vechea sălbatica furioasa americă de la anul o mie cinci sute
sînt eu chiar eu în clipa cînd mă rostogolesc fără frică în acest poem
fără indicatoare şi fără poteci
scurt pe doi nu beau apă decît din niagara ei am mai spus asta o voi mai spune
scurt pe doi nu mănînc trifoi decît dacă lîngă gura mea gura lui dumnezeu fiind
mănîncă şi ea o dată cu mine trifoi cu patruzeci de foi
@N