Privită de mulţi cu nedisimulat dispreţ, catalogată adesea drept o specie minoră a criticii literare, foiletonistica şi-a pierdut mult din audienţa de care se bucura înainte de 1989. Începînd cu Nicolae Manolescu, primus inter pares, mai toţi cronicarii importanţi dinainte de 1989 au părăsit comentariul literar la zi dedicîndu-se elaborării unor mari istorii literare (în fond, ambiţia fiecărui critic literar care se respectă este aceea de a da propria sa istorie literară), publicisticii mai mult sau mai puţin militante sau politicii pur şi simplu.Mircea Iorgulescu este un nume de referinţă în foiletonistica românească a ultimelor decenii. A făcut parte din faimoasa echipă de critici a revistei "România literară" de la mijlocul deceniului opt (în care, alături de Nicolae Manolescu se mai aflau Lucian Raicu, Gabriel Dimisianu, Valeriu Cristea, Dana Dumitriu, Sorin Titel Laurenţiu Ulici şi, ulterior, Eugen Simion). În anul 1989 emigrează în Franţa şi devine o prezenţă constantă în programele posturilor de radio "Europa Liberă" şi Radio France International, pentru ca după căderea comunismului semnătura sa să reapară în presa din ţară, în primul rînd în revistele "Dilema" şi "22".

Tangenţiale este o selecţie, destul de severă a cronicilor publicate de Mircea Iorgulescu în revista "22" în perioada noiembrie 2001 - februarie 2004. Ceea ce caracterizează această selecţie este faptul că mai toate cărţile comentate au stîrnit valuri în viaţa culturală românească la vremea apariţiei lor, au suscitat polemici aprinse şi reacţii nu întotdeauna principiale, necum elegante. Poziţiile lui Mircea Iorgulescu se disting, de fiecare dată, prin desăvîrşita urbanitate a tonului (criticul a înţeles şi aplică îndemnul lui Kogălniceanu potrivit căruia trebuie criticată cartea, nu persoana care a scris-o), eleganţa stilistică, logica impecabilă şi argumentarea fără cusur.