"Sa navighezi pe Internet fara sa ai minime notiuni despre virusi, despre hackeri, despre mailuri-capcana este ca si cum ai umbla noaptea intr-un cartier rau famat, imbracat intr-un costum de firma si carand o servieta diplomat cu cifru", spunea recent un reprezentant al unei companii de soft americane. Pe masura ce computerul a inceput sa fie folosit pe scara tot mai larga si in Romania, oamenii au invatat din mers, de la altii, au prins gustul internet-ului, al discutiilor aiuristice pe canale de Mirc, al site-urilor deocheate si al postei electronice. Unii au mers mai departe, straduindu-se sa intre in istorie ca primii romani care au comis infractiuni prin intermediul computerului. Acum avem hackeri autohtoni, avem specialisti ai fraudelor on-line, care infunda deja puscaria pentru inselaciuni de miliarde facute prin intermediul unor pagini de internet creatie proprie, avem traficanti de persoane care racoleaza victime prin intermediul netului. Deja au aparut rivalitatile de clan intre hackeri ardeleni si colegi de breasla din Ungaria, deja site-uri ale unor institutii publice au fost atacate, incercandu-se stergerea sau copierea datelor.

Fiind un domeniu de viitor ne putem astepta la ce e mai rau. Specialistii estimeaza ca 80% dintre site-urile institutiilor oficiale au fost sparte deja. Proprietarii acestor pagini web se feresc sa recunoasca. Ar starni accente de panica inutile si ar incuraja hackerii. Autoritatile invata, din mers, cum sa lupte impotriva criminalitatii electronice. Si in Romania, ca peste tot in lume, sunt domenii de activitate care nu mai pot fi concepute fara computer. "Infractorii on-line" sunt, deci un rau inevitabil. Lupta cu ei este singura alternativa. Ierarhia hacking-ului Initial, termenul de "hacker" era menit sa reprezinte un impatimit al calculatoarelor, un om care petrece ore in sir in fata calculatorului. Crackerii sunt de