Experti in explozibil au incercat ieri, in Poligonul militar de la Jegalia, sa stabileasca circumstantele in care s-a produs detonatia incarcaturii de azotat de amoniu in tragedia de la Mihailesti, Experti in explozibil au incercat ieri, in Poligonul militar de la Jegalia, sa stabileasca circumstantele in care s-a produs detonatia incarcaturii de azotat de amoniu in tragedia de la Mihailesti, petrecuta in urma cu o luna de zile. Ei au detonat 7 incarcaturi de azotat (in total peste 50 kg) pentru a determina exact conditiile in care aceasta substanta - considerata in statele europene mai intai ingrasamant si abia apoi substanta exploziva - s-a transformat intr-o veritabila bomba care a omorat 18 persoane, a ranit alte 13 si a produs importante pagube materiale. Cea mai mare cantitate de azotat folosita in cadrul simularii a fost de 10 kg, adica de 2.000 de ori mai mica decat incarcatura care a explodat la Mihailesti. Chiar si asa, unda de soc a fost de peste 150 de metri. Dupa prima detonare, specialistii condusi de prof. dr. Octavian Orban, de la Academia Tehnica Militara, au stabilit ca azotatul imbibat cu apa nu explodeaza. Cu alte cuvinte, tragedia de la Mihailesti ar fi putut fi evitata daca pompierii reuseau sa ude incarcatura. Nici imbibarea azotatului cu motorina nu a fost suficienta pentru a determina detonarea, procentul fiind mai mic de 1%, au constatat expertii. In urma celorlalte detonari, s-a stabilit insa ca azotatul de amoniu uscat explodeaza fara probleme daca e intr-un strat mai gros de 10 cm, grosime considerata critica pentru ca substanta sa capete calitati explozive. Sub aceasta grosime, azotatul nu detoneaza. Experimentul judiciar, efectuat ieri din dispozitia procurorilor Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a demonstrat ca la Mihailesti era suficient sa explodeze initial doar un sac, pentru ca toata incarcatura sa explod