Dupa ce in 2002 a fost adus la Iasi briul Maicii Domnului, in aceasta toamna, cu ocazia hramului de pe 14 octombrie, va fi adus la Iasi o parte din lemnul Sfintei Cruci. "In acest sens, Inalt Prea Sfintitul Daniel s-a adresat Mitropoliei de Veria, situata in Grecia, in nordul Tesalonicului. Daca vom primi confirmarea, va fi o mare binecuvintare pentru noi, mai ales ca 2004 este Anul Stefan cel Mare, iar acesta avea mare evlavie la Sfinta Cruce, cu ajutorul careia a biruit si in luptele duse cu turcii", spune arhimandritul Dosoftei Scheiul, mare eclesiarh la Catedrala Mitropolitana. Lemn din Sfinta Cruce pe care a fost rastignit Mintuitorul in urma cu doua milenii se afla in cel putin trei locuri: la Ierusalim, pe Muntele Athos si la Mitropolia de Veria, tot in Grecia. Intrucit de la Muntele Athos ar fi fost mai dificil de adus - data fiind subordonarea fata de Patriarhia de la Constantinopol -, Mitropolia Moldovei si Bucovinei a apelat la Biserica din Grecia. "O parte din lemnul Sfintei Cruci, cea care se pastreaza la Muntele Athos, la Manastirea Xiropotamus, a fost adusa in Romania, - la Rimeti, Putna si Iasi -, in 1992, atunci cind a fost canonizat si Stefan cel Mare", precizeaza arhimandritul Dosoftei Scheiul. Pe linga rastignirea pe Muntele Golgota in vremea lui Pontiu Pilat, istoria Sfintei Cruci este legata de numele imparatului bizantin Constantin si a mamei sale, Elena. Astfel, in anul 312, cind era ?n razboi cu rivalul sau Maxentiu, lui Constantin cel Mare i se arata pe cer, ?n toiul zilei, semnul crucii, format din stele stralucitoare ca soarele, insotit de inscriptia: In hoc signo vinces! (?n acest semn vei ?nvinge!). Aparitia i-a dat mult curaj imparatului, care a ordonat ca pe toate steagurile sa se aplice semnul crucii, obtinind astfel si victoria. Drept recunostinta, in 313 da edictul din Milan, prin care legalizeaza crestinismul, el insusi, impreuna c