Proiectul de raport, intocmit de Fundatia pentru o Societate Deschisa, Institutul de Politici Publice, Centrul de Resurse Juridice si Centrul Parteneriat pentru Egalitate, are un continut critic la adresa autoritatilor de la Bucuresti si a fost inaintat luni Comisiei Europene.

Autorii Raportului au analizat mai multe domenii, printre care procesul politic, sistemul de justitie, combaterea coruptiei si respectarea drepturilor omului si minoritatilor, si au concluzionat ca Romania a ramas in urma in privinta indeplinirii criteriilor politice de aderare la Uniunea Europeana.

Puterea ministrului justitiei a crescut

Sectiunea cea mai critica a documentului este cea referitoare la reforma in justitie si mai ales la independenta acesteia.

Principalele elemente negative din acest domeniu sunt, potrivit Georgianei Iorgulescu, de la Centrul de Resurse Juridice, modul de adoptare si continutul pachetului de legi privind Consiliul Suprem al Magistraturii, care au trecut de Senat, camera decizionala, in ultimele doua zilei ale ultimei sesiuni parlamentare.

In opinia autorilor studiului, Senatul a inversat ordinea logica a adoptarii legilor cuprinse in acest pachet, incepand cu statutul magistratilor si cu organizarea judicara, pentru a vota numai in final legea Consiliului Suprem al Magistraturii.

In plus, contrar cerintelor Uniunii Europene, in urma adoptarii noii Constitutii si a legii CSM, atributiile ministrului de justitie au fost sporite, fiind afectata, in acest mod, independenta justitiei.

Potrivit legii CSM, ministrul justitiei este membru cu drept de vot, atat in plenul Consiliului, cat si in cele doua sectii ale acestuia, organisme cu putere de decizie in ceea ce priveste cariera judecatorilor.

De asemenea, ministrul justitiei are calitatea de ordonator principal de credite, astfel,