Presedintelui PSD ii place sa flirteze. „Eu alerg si voi ma prindeti“ ar putea fi, in acest sens, o buna idee de slogan electoral. Candidatura la presedintia statului este ultima gaselnita in jurul careia executa, de prea multa vreme deja, ocoluri galante si retrageri strategic regizate. Mai nou insa, liderul social-democrat a iesit cu avansurile sale vag nehotarite si fals timide in lume. Nu se putea gasi un loc mai potrivit decit Biroul Oval, unde ar fi declarat, in fata unui George Bush suficient de bine crescut – din punct de vedere diplomatic, in orice caz –, ca sansele de a fi ales in toamna sint incurajator de mari. Fireste ca presedintele american nu l-a contrazis, ba chiar a facut si un fel de gluma, incurajindu-se pentru incercarea similara care-l asteapta si pe el. Indatoritor cu premierul, Bush l-a tratat ca pe reprezentantul unui stat care si-a oferit fara rezerve sprijinul in campaniile atit de contestate, lansate de administratia americana.

Triumfator si, dupa cum se vede, nedeprins cu uzantele diplomatice – surprinzator pentru un fost ministru de Externe! – care-l obligau pe presedintele american la declaratii curtenitoare de circumstanta, liderul PSD a si anuntat triumfator, de peste ocean, ca a primit binecuvintarea americana pentru presedintia romaneasca si ca, in consecinta, este „95%“ pregatit sa candideze.

Intre timp, in tara sa de bastina, ziarele si politicienii de opozitie au ripostat, atragindu-i atentia ca a interpretat gresit semnalele date de George Bush sau, mai degraba, ca intentioneaza sa impuna lectura lor gresita electoratului romanesc, in speranta ca acesta va tresari de incintare. In alt colt al scenei, in interiorul PSD, se lucra, in asteptarea Congresului Extraordinar din 27 august, la realizarea unui sondaj intern, extrem de democratic, pentru desemnarea celui mai agreat candidat. „Concureaza“ Adrian Nastase,