Vizita la Varsovia a cancelarului german Gerhard Scroeder, la celebrarea a 60 de ani de la revolta polonezilor impotriva ocupatiei naziste, a scos la iveala o discutie-tabu in Germania. Este vorba despre statutul populatiei de etnie germana care a fost expulzata din tarile est-europene, imediat ce s-a incheiat al doilea razboi mondial, populatie care era stabilita in tarile respective de generatii. Numarul lor nu este neglijabil - potrivit unor documente publicate in presa gemana ar fi vorba despre 2-3 milioane de germani expulzati din Polonia, cam tot atatia din Cehia, din Rusia sovietica circa 2 milioane, iar din Ungaria si Romania, impreuna, cam un milion. Acestia vor despagubiri - de vreme ce la momentul alungarii lor din tarile unde se asezasera (fie ca au plecat de bunavoie, fie ca au fost siliti) au lasat in urma proprietati si afaceri. Multi dintre ei au fost expulzati la modul cel mai brutal - au fost schingiuiti, femeile le-au fost violate, altii au fost ucisi. Exista in istorie exemplul unui vapor care transporta refugiati germani (circa 9000) din Polonia si care a fost scufundat de un submarin sovietic, in 1945 (momentul este evocat intr-o carte a lui Ghuenter Grass - laureat al Premiului Nobel, care a fost bine vanduta in Germania in ultimii doi ani). Multi dintre refugiati s-au constituit intr-o asociatie, Fondul Prusac, care a juns cu procesele impotriva Poloniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. In cauza sunt cam 30.000 de germani care isi cer inapoi averile evaluate la piata din preajma lui 1945. Mai exista si o alta asociatie, Liga Germanilor Expulzati, care militeaza pentru recunoasterea regimului la care au fost supusi acestia la finalul razboiului. Autoritatile germane se delimiteaza de astfel de demersuri. Cand s-a dus in Polonia si a vorbit despre rusinea nazista si mandria poloneza (facand referire la revolta Varsoviei impotriva nemtil