Dl Traian Basescu a castigat cateva alegeri fara sa stie macar la ce functie candideaza. In acest an, pentru domnia sa a fost o imensa surpriza sa afle ca fusese reales in functia de primar general al Capitalei. Practic, dl Basescu refuza rezultatele alegerilor, continuand sa se comporte ca si cum a fost (re)investit cu functia de Marlan General al Capitalei. Dl Basescu pare a sti pe ce se bazeaza: mai nimeni din cei care i-au dat votul pentru o functie nu e dispus sa-i atraga atentia ca exerseaza o alta si ca nu ar fi deloc nepotrivita organizarea de alegeri anticipate pentru functia, inca relativ vacanta, de prim gospodar al Bucurestilor.
Adevarat, dl Basescu se dovedeste un gospodar mai bun decat altii. Intrebarea este ce termen de comparatie folosim. In raport cu halucinantii domni Crin Halaicu (liberal cu un simt al relativitatii financiare de tip pesede) si Viorel Lis (taranist, "ma non fanatico"), dl Basescu pare a fi in liga fostului primar al Parisului, Jacques Chirac, si a eternului primar de Blois, Jacques Lang. Totusi, "comparaison nâest pas raison", nâest pas?
Pe masa de biliard a politichiei romanesti, dl Basescu este tacul negeluit care nu se sfieste sa rupa de fiecare data postavul verde al competitiei. Privind cu un ochi la slanina si cu altul la faina, domnia sa haituieste bilele cu o violenta de neaflat pe scarile Richter si Mercalli. Pentru dl Basescu, cele sase gauri ale mesei de joc nu sunt decat sase gropi de gunoi in care tine sa-i ingroape definitiv pe "ailalti".
Desi posesorul uneia din fruntile cele mai intinse (si asta pe orice cap de locuitor), dl Basescu este proprietarul (absolut legal, ma grabesc sa adaug) uneia dintre memoriile cele mai scurte. Cand tuna si fulgera, ma intreb de cate tone de Lecitina ar avea nevoie spre a-si aduce memoria la o minima stare de functionare. "Timp de 14 ani, smecherii din l
