Primo LEVY
Armistitiul
Traducere de Doina Condrea Derer,
Editura Polirom, Colectia „Biblioteca Polirom“, Seria „Proza XX“,
Iasi, 2004, 276 p.
Dupa Mai este oare acesta un om?, publicat anul trecut, Editura Polirom continua editarea operei lui Primo Levi cu Armistitiul, aparut pentru prima oara la noi (in timp ce Mai este oare... aparuse intiia data in 1973, la Editura Univers). Firul epic din Armistitiul continua povestea lui Primo Levi, evreu italian (este vorba de o scriere autobiografica), proaspat eliberat din Buna-Monowitz, un sublagar al Auschwitz-ului, de aceasta data subiectul constituindu-l relatarea lungului drum catre Italia natala.
Mai mult decit simpla descriere a lunilor ce preceda intoarcerea acasa, Armistitiul are in subtext si recistigarea subtila a umanitatii si a sinelui (titlul traducerii in engleza a cartii este, foarte elocvent, The Reawakening), pierdute in zilele si lunile petrecute in lagar („E greu sa distrugi omul, aproape tot atit de greu cit sa-l creezi: n-a fost usor, n-a durat putin, dar voi ati reusit sa o faceti“ – sta scris in Mai este oare...). Aceasta reumanizare a individului, coborit de catre masina de exterminare germana la rangul de sclav sau chiar mai jos (perversitatea „cauzei“ devenita de fapt efect: evreul inchis in lagar ajunge practic sa capete imaginea evreului din propaganda nazista, imaginea de Stinkjude, asupra careia insa nu are absolut nici un control si de care nu este citusi de putin vinovat – aceasta este una dintre temele din Mai este oare..., dar care poate fi regasita pe alocuri si in Armistitiul) are loc incet si subtil, fiinta de dinaintea tragediei nefiind practic niciodata (re)cistigata pe deplin („Dar numai dupa luni de zile a disparut obiceiul meu de a merge cu privirea in pamint, de parca tot cautam ceva de mincare sau de virit repede in buzunar p
