Preşedintele Mihail Saakaşvili este ferm decis să restabilească suveranitatea Georgiei în regiunea secesionistă Osetia de Sud. În ultimele săptămîni, conflictul a devenit "fierbinte" - acuzaţii de agresiune, declaraţii ale Ministerului de Externe rus în formule impenetrabile, cu îndemnuri la o rezolvare paşnică a conflictului, după care urmează lupte, morţi, armistiţii, acuzaţii de incitare la luptă, lupte, morţi... Conflictul, cu intensităţi diferite, durează din 1991-'92, cînd, după declararea independenţei, Georgia a revenit la Constituţia din 1921: acolo nu era prevăzută autonomia Osetiei de Sud, a Abhaziei şi a Adjariei, statut dobîndit de aceste teritorii pe vremea URSS. Bazele ruseşti de pe teritoriu, amestecul de populaţii şi vecinătatea cu focarul de război din Cecenia au alimentat în permanenţă un conflict cu episoade violente, urmate de armistiţii fragile. Graniţele zonelor tampon, stabilite la înalt nivel, sînt permanent încălcate şi victimele sînt persoane fără grade militare: recent, din regiunea în conflict, 800 de georgieni - femei şi copii - au fost mutaţi de la casele lor, pentru a li se putea asigura securitatea. Modelul folosit de Saakaşvili în luna mai în Adjaria - presiuni economice şi stimulente acordate populaţiei pentru a o cîştiga - nu funcţionează în august. Motivul pare a fi sprijinul dat de trupele ruseşti de "menţinere a păcii" care furnizează secesioniştilor nu doar informaţii, ci şi arme. Parlamentul georgian a cerut ca forţele ruseşti de menţinere a păcii să fie înlocuite cu cele ale OSCE. Rusia a refuzat categoric această cerere. Aflat la Soci, în concediu, preşedintele Putin neagă orice amestec al Rusiei în conflict: "Acest conflict a izbucnit după descompunerea URSS, cînd, după ce a obţinut independenţa, Gruzia a anunţat brusc că va lichida statutul de autonomie pentru Osetia de Sud şi Abhazia. Această decizie prostească a