Guvernul a aprobat o noua rectificare bugetara. Aceasta se evidentiaza prin modificarea tintei de deficit bugetar pentru acest an, de la 2,1% la 1,64% din PIB si suplimentarea unor cheltuieli cu circa 11.400 mii miliarde lei.
Nu voi starui asupra alocarii suplimentului de cheltuieli, care sunt orientate, in principal, spre bugete locale, asistenta medicala si majorarea de pensii; voi comenta diminuarea tintei de deficit bugetar.
Reducerea tintei de deficit bugetar intr-un an electoral poate surprinde. Dar examinarea exercitiului bugetar arata o serie de aspecte clarificatoare. Astfel, executia bugetara pe primul semestru al anului s-a soldat cu un deficit de 0,6% din PIB.
Deci, chiar in conditiile diminuarii tintei de deficit bugetar pentru acest an, exercitiul bugetar in semestrul doi ar fi mai relaxat; s-ar executa un deficit de peste 1% din PIB, ceea ce ar sustine intentii ale Guvernului, unele dintre ele cu pronuntat iz social.
In al doilea rand, cresterea prognozata a PIB-ului de aproximativ 6,5% (care nu este exclus sa fie, in final, mai mare datorita recoltei agricole) a favorizat sporirea veniturilor la bugetul statului; cresterea veniturilor fiscale s-a datorat si accizelor, si altor impozite – de pilda cele aferente activitatii de export. De aici rezulta surplusul de circa 21.
000 miliarde lei despre care vorbeste dl Mihai Tanasescu. Marja de manevra a statului a fost largita si de scaderea, este de presupus, a cheltuielilor cu serviciul datoriei publice, pe fondul dezinflatiei.
Si totusi, este legitima intrebarea de ce s-a modificat tinta de deficit bugetar in jos avand in vedere sumedenia de nevoi bugetare neacoperite.
Oficiali ai Ministerului de Finante au accentuat rolul politicii bugetare in sprijinirea dezinflatiei; printr-o expansiune mai lenta a cheltuielilor guvernamentale
