Iisus sau unul dintre Apostolii Sai pur si simplu cereau demonului sa paraseasca persoana posedata. Dupa rastignirea lui Iisus, toate exorcizarile erau facute in numele Lui.
Exista la crestini o conceptie traditionala, conform careia Satana si grupul lui de demoni umbla prin lume incercand sa abata oamenii de la calea cea dreapta.
Vechiul Testament contine foarte putine referiri la exorcism sau posedare demonica. Singurele referiri la spiritele malefice care cuprind oamenii sunt in Judecatorii 9, 1, Regii 22 si Saul (1 Samuel 16, 18 si 19). In toate aceste cazuri, Dumnezeu a fost cel care a trimis un astfel de spirit ca sa agite vietile oamenilor.
NUMAI IISUS REUSEA. Au existat destule speculatii in privinta faptului ca Vechiul Testament continea descrieri ale legaturilor dintre oameni si demoni, dar ca ar fi fost eliminate cu buna stiinta. Spre deosebire de Vechiul Testament, Noul Testament releva numeroase cazuri de posedare, dar si de exorcism efectuat de Iisus si Apostolii Sai. Numeroase pasaje din Biblie amintesc ca demonul preia controlul asupra corzilor vocale ale persoanei posedate pentru a vorbi cu exorcistul. Marcu descrie cum persoana posedata era asa de puternica incat nici lanturile nu o puteau tine legata.
In cazul unui copil posedat, care era si epileptic, si mut, apostolii lui Iisus nu au reusit sa faca nimic. Iisus a fost cel care, bineinteles, a reusit si care, ulterior, a explicat ca un astfel de demon nu putea fi constrans sa plece decat prin rugaciuni lungi si post.
Faptele Apostolilor descriu cum haine care fusera folosite de Pavel aveau puteri speciale, ele putand vindeca oamenii sau elibera de demoni.
Tot Faptele Apostolilor descriu cum sapte noncrestini au incercat sa elibereze o persoana in numele lui Iisus si al lui Pavel. Ei nu au reusit, ci chiar au fost luati la bata
